cetatea enisala

vara e aproape, drumurile spre mare vor geme de masini care vor goni spre plajele fierbinti si spre valuri. iubesc marea, iubesc nisipul si valurile. scoci adunate an de an sunt prezente prin toate colturile casei.
anul trecut am prins o perioada rece si ploioasa, vreme numai buna de plimbari prin dobrogea. citisem cu ceva timp in urma de cetatea enisala.
se pare ca genovezii au fost cei care au construit-o acum 700 de ani, pe unul dintre dealurile masive de calcar care strajuiesc lacul Razim, langa Babadag.

primele mentionari despre cetatea enisala, apar in secolul XV in cronica lui Sukrullah (1), cand acesta aminteste cetatile cucerite in Dobrogea, in campania din 1388- 89, de catre Baiazid I Ildaram.

Lacurile ce astazi poarta numele de Lacul Razim si Lacul Babadag comunicau atunci, Lacul Razim fiind atunci un golf considerabil al Marii Negre. asta facea din cetatea Enisala un punct f important al zonei, pt ca era situata aproape de zona centrala a Dobrogei , avand control asupra cailor terestre de acces, cat si a celor maritime.
Canalul Dunavat, in hartile nautice Donavici, cat si Cernetul, in hartile nautice Aspera, erau navigabile.
Radu Stefan Ciobanu presupune pe aceste baze ca satul identificat la NV cetatii trebuie sa fi avut un port .
întâi a făcut parte din lanţul de colonii genoveze; apoi, între 1397-1416, în timpul domniei lui Mircea cel Batrân, a făcut parte din sistemul defensiv al Tării Românesti; după cucerirea Dobrogei de către turci, în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană; ulterior, datorită înaintării stapânirii turceşti dincolo de gurile Dunării pâna la Cetatea Alba şi Chilia şi a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră cetatea a fost abandonată, pentru că nu mai corespundea intereselor strategice şi economice otomane. Din secolul XV, când Dobrogea a intrat sub stăpânire otomană, localitatea a fost populată de români.




Enisala nu e singura constructie genoveza din Dobrogea, mai existand un zid genovez in Constanta, si o ruina a Cetatii de jos de la Harsova.

cetatea
Exista o intrare principala pe partea de S flancata la E de un turn hexagonal ce are ferestre de tragere paralele cu curtina si in care accesul se facea de pe drumul de straja, urmele acestei intrari fiind inca vizibile. A doua poarta se afla la N, prezentand o deschidere in arc , si era flancata la V de un turn de plan patrat, avand la randul lui ambrazuri si putand identifica inca in interior urmele traseului galeriei de tragere .
Aceasta a doua intrare facea cel mai probabil comunicatia mai lesnicioasa cu presupusul port din sat. Intrarea principala cu latimea de 3 m si o inaltime de 4m prezinta un arc dublu in plin cintru . La colturile de NE si SE se afla alte doua turnuri hexagonale iar la mijlocul laturilor de N si E cate un turn de plan patrat. Curtina vestica fiind protejata de pantele abrupte ale colinei nu sunt fortificate suplimentar ci au doar un pinten masiv, de forma dreptunghiulara, de zidarie pentru sprijin. Pe fata interioara a curtinei sud-estice se observa fundatiile unui corp, presupus a fi folosit la caturile sale superioare drept resedinta pentru capitanul garnizoanei iar la subsol drept temnita. Nu se mai gasesc ramasitele altor cladiri interioare, cu toate ca Ion Barnea identifica urme ale unor constructii de piatra si a altora de lemn .




...un loc drag, pentru ca acolo poti visa. acolo te poti intoarce in timp, te ajuta vantul care spala pietrele cetatii si povesteste in acorduri fine despre vremuri de demult. acolo poti sa privesti de jur imprejur la imbratisarile apei cu stuful, la culori de albastru auriu si verde, ce se intrepatrund intr-un peisaj mirific.
acolo stii ca apele au facut legea, ca ele au pecetluit soarta unor ziduri, ca pietrele si-au pierdut zgomotul din interior, odata ce lacurile s-au despartit pentru totdeauna. acolo zgomotul a fost invins, izgonit, iar apele si vantul au ramas sa stapaneasca tinutul.






http://enisala-tl.pe-harta.ro