am sperat. am pierdut. am visat. am pierdut. am luptat. am pierdut. am reluat. am pierdut. am spart totul si m-au cuprins remuscarile, am lipit la loc. am pierdut. am colorat totul la loc, am construit un zmeu, l-am inaltat. a cazut. l-am ridicat, l-am scuturat de tarana, l-am inaltat din nou. a cazut. l-am ridicat, l-am scuturat, l-am inchis intr-un sertar. l-am deschis in serile cu miros de tei, cand mi se facea dor de vant. l-am inchis in diminetile cu zgomot. am incuiat sertarul. am pus cheia langa fereastra. am strans-o in pumn in serile de toamna cand frunzele mureau pe trotuar si mi se facea dor de zmeul colorat. i-am pus cheii un snur colorat, din ata impletita in trei. rosul era un rosu aprins, ca rosul de pe zmeu. imi atarnam cheia de mana, cand plecam la drum dimineata. ma jucam cu snurul de ate colorate cand ma asezam sa ma odihnesc. intr-o dimineata , in graba, un nasture de la haina de drum a cazut cu zgomot la picioarele mele. am desfacut snurul de la cheia sertarului cu zmeu si am cusut nasturele cu ata colorata. acum am zmeul cu mine mereu. mi-e dor de vant....