am luat norii, i-am aruncat in mare, au plutit alb pe valuri linistite, s-au scufundat , s-au jucat... cate-o alga se mai incurca in buclele lor ...
i-am scos din apa si i-am culcat pe nisip, langa un castel abea ridicat, din cel mai fin nisip . i-au tinut umbra o vreme, lui si unor scoici ce se odihneau pe tarm. apoi am desenat pe cer o harta de ploaie si i-am rugat sa scuture din ei picaturile de mare . ploua cu mare... cred ca si la tine.
soarele o sa se retraga curand, norii or sa guste din portocaliul apusului lui, ca dintr-un desert fin si or sa se imbrace in haine rosiatice de voal moale. pe cerul rosu or sa isi inceapa dansul cu pasi scrisi de mine pe cer. or sa desfasoare perdeaua fina de apa de mare si or sa isi povesteasca zgomot usor de valuri.
ochi de apa pe drum in calea ta , oglinda pentru zambete de nori.
in lumina lunii stralucesc fire de nisip pe frunze...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu